MERII SI PERII

Atât merii, cât şi perii se găsesc în mai multe mărimi şi forme Pom" de tip standard mai înalţi sau mai mici sunt de fapt unul şi acel ¹ * lucru, forma de bază fiind un trunchi pe care cresc mai multe ramuri Forma standard este una uşor de îngrijit şi de crescut, dar va fi mai dificil să culegeţi fructele de pe pomii mai înalţi. Forma mai joasă ce aseamănă cu un tufiş care creşte pe un trunchi nu mai înalt de 60-90 cm este mult mai potrivită grădinilor mici din zilele noastre.

Creşterea merilor şi a perilor

■ Spaliere, tip „cordon", tip evantai.

Merii şi perii pot fi crescuţi în formă de spalier, ceea ce înseamnă că pomul va avea câteva perechi de ramuri orizontale, situate la distanţe aproximativ egale, care pornesc toate de pe un trunchi vertical. Dacă sunt crescuţi în acest mod, pe un suport format din stâlpi şi cabluri de sâr­mă, ei pot reprezenta un perete despăr­ţitor atractiv între părţi distincte ale unei grădini, necesitând mai puţin spaţiu decât un gard viu. Aceşti pomi fructiferi utili­zează şi mai puţin spaţiu dacă sunt crescuţi lângă un zid sau un gard, şi ei pun astfel în valoare o zonă care altfel ar rămâne neproductivă; în acest caz, pomii pot fi crescuţi sub forma „cordon" (trun­chiul este lipsit de ramuri şi este înclinat la un unghi de 45°) sau, dacă sunt plantaţi lângă un zid, chiar sub formă de evantai.

■ Boite şi alte forme. Unii pomi fructiferi pot fi crescuţi pe boite, formând un tunel. Mai nou pot fi crescuţi, de exemplu, pe orizontală, exact deasupra nivelului solului, pe un sistem de cabluri şi stâlpi.

Plantarea şi tunderea iniţială

Merii şi perii se tund aproximativ în acelaşi mod, dar perii nu trebuie scurtaţi atât de puternic ca şi merii, în primii ani după plantare. Foarte multe depind de vârsta pomului în momentul plantării (vezi mai jos). înainte să plantaţi orice pom fructifer, tăiaţi ramurile sau rădăci­nile bolnave sau rupte.

■ Alegerea unui pom. Pomii fructiferi în vârstă de un an au un trunchi subţire, în general fără ramuri, şi vor avea nevoie de multă atenţie atunci când vine vorba de primul tuns. Pomii care au vârsta de doi ani vor avea puţine ramuri, dar un pom de trei sau patru ani are deja coroana for­mată şi, deşi va costa mai mult, va nece­sita mai puţină atenţie şi va produce fruc­te mult mai curând.

tunderea.pentr.v. formă.

tfirşitul toamnei este momentul optim

tru a cumpăra şi a planta pomi fructi-P^e. _Astf_el, puteţi să începeţi tunderea ^ilor pentru formă încă din timpul femii sau începutul primăverii. Scurtaţi întotdeauna ramurile până la mugure viguros, bine dezvoltat. Acest lucru va stimula creşterea unor lăstari de-a lungul ramurii. Alegeţi un mugure orientat spre exterior, astfel încât lăstarul care va creşte din el să fie orientat, de asemenea, spre exterior, păstrând centrul plantei echilibrat şi aerisit.

Din acelaşi motiv, trebuie să îndepărtaţi lăstarii care cresc în jos sau spre interio­rul pomului, precum şi ramurile care sunt uscate, deteriorate sau bolnave.

trunchiul până la un mugure viguros, 'ar sub tăietură ar trebui să existe trei

■ Prima iarnă, după plantare. Scurtaţi trunchiul până la o ramură viguroasă, lăsând şi alte trei sau patru ramuri

viguroase, bine poziţionate şi orientate spre exterior, chiar sub tăietură. Acestea vor fi ramurile principale. Scurtaţi-le cu cea două treimi din lungimea lor.

■ A doua iarnă. Scurtaţi ramurile prin­cipale cu jumătate din lungimea lor, fă­când tăietura deasupra unui mugure bine dezvoltat, orientat spre exterior. îndepăr­taţi lăstarii care cresc prea jos pe trunchi sau se intersectează cu alte ramuri, apoi scurtaţi ramurile secundare rămase cu cea o treime din lungimea lor iniţială.

■ A treia iarnă. Pe pomii pe care apar lăstari fructiferi, scurtaţi creşterile sezo­nului trecut de pe ramurile principale cu cea un sfert până la maximum jumătate din lungimea lor. Scurtaţi lăstarii laterali până la patru sau şase muguri, îndepăr­tând lăstarii slabi sau deterioraţi. în cazul pomilor care produc fructe pe vârfurile ramurilor principale, tundeţi numai lăstarii care se intersectează sau care sunt prost poziţionaţi. Primăvara următoare, nu lăsaţi să se formeze fructe, pentru a permite ramurilor şi lăstarilor să se întă­rească, să devină mai viguroase.