TUNDEREA GARDULUI VIU

Fie că au formă geometrică sau neregulată, frunze căzătoare sau vi nic verzi, produc flori sau nu, sunt înalte sau pitice, posibilităţile aproape nelimitate atunci când vine vorba de alegerea unei plante pentru un gard viu. Un aspect important ce trebuie luat în considerare este cantitatea de timp şi efortul de care va avea nevoie planta respectivă.

Care sunt opţiunile

De cât de multă atenţie are nevoie un gard viu depinde de tipul de plantă. Plan­tele cu frunze mici pot fi tunse cu o pere­che de foarfece mai mari sau un aparat electric pentru tăierea gardurilor vii (pur­taţi întotdeauna ochelari de protecţie), dar în cazul plantelor cu frunze mari folosiţi mai bine un foarfece de tuns, pentru a nu lăsa frunze tăiate. încurajaţi îmbogăţirea frunzişului gardului viu prin tunderea lui de trei sau patru ori pe an. Plantele care cresc repede, ca de exemplu măceşul (Crataegus), lemnul câinesc (Ligustrum) sau caprifoiul (Lonicera nitida) necesită tundere regulată pe tot parcursul lunilor mai calde ale anului, pentru a-şi păstra forma. Dacă plantaţi Cupressocyparis

leylandii, aveţi grijă să o menţineţi sub control. Thuja p/icala are un frunziş similar, dar creşte mult mai încet.

Plante ca cimişirul (Buxus), carpenul (Carpinus), escallonia, fagul (Fagus), Chamaecypahs lawsoniana, bârcoacele (Cotoneaster simonsii), laurul (Ilex) sau tisa (Taxus) trebuie tunse o dată pe timpul verii şi încă o dată la începutul toamnei. Dacă aveţi timp numai o dată pe an să vă tundeţi gardul viu, plantaţi Aucuba japo-nica, dracilă (Berberii darwinii) sau dafin (Primus laurocerasus).

Garduri vii neregulate şi cu flori

Acestea pot să aibă o formă mult mai puţin strictă decât stilul precis al unui gard viu regulat, dar şi ele trebuie tunse pentru a îndepărta lemnul bătrân sau bolnav şi pentru a le păstra în perimetrul care le-a fost alocat. Momentul ales pentru tundere este mai important în cazul lor, deoarece nu aţi dori să tăiaţi lăstari pe care cresc muguri florali. Tundeţi plantele care produc flori pe lăstarii sezonului curent, la sfârşitul iernii sau foarte devreme primăvara, iar acele plante care fac flori pe lemnul de anul trecut trebuie tunse imediat după perioada

de înflorire. Gardurile vii apreciate pentru explozia de fructe trebuie tunse iarna, de exemplu în cazul arbuştilor de bârcoace, sau la sfârşitul primăverii sau începutul verii, în cazul arbustului pyracantha.