PLANTE DE APARTAMENT

Din când în când, aproape toate plantele de apartament vor avea ne­voie de tuns, într-o măsură mai mare sau mai mică, şi de cele mai multe ori motivul este că au crescut prea mult pentru spaţiul care le-a fost destinat. Dacă planta şi-a pierdut forma sau a devenit dezordonată, o puteţi tunde folosind un foarfece de tuns bine ascuţit. Faceţi orice tăietu­ră întotdeauna deasupra unui lăstar viguros sau a unui mugure bine dez­voltat. Cu cât scurtaţi mai puternic, cu atât se vor forma mai mulţi lăstari.

ClUPIREA VÂRFURILOR

Pentru ca o plantă să renunţe la tendinţa ei naturală de a produce lăstari lungi şi pentru a stimula crearea unei plante compacte, asemănătoare unui tufiş bogat, trebuie să folosiţi o anumită tehnică de tundere, cunoscute sub numele de ciupire Căutaţi punctul de unde lăstarii pornesc, de lângă o frunză, şi apoi îndepărtaţi-i, tăindu-i sau ciupindu-i din acel punct. Aceasta va stimula producerea unor lăs­tari din muguri situaţi mai jos pe plantă, şi dacă aceştia sunt trataţi în acelaşi mod când au crescut destul de mult, rezultatul va fi o plantă mai compactă, mai bogată. Majoritatea plantelor de apartament răspund pozitiv la acest tip de tundere, mai ales pilea, zebrina, tradescantia, coleus.

Limitarea creşterii plantelor

Când unele plante agăţătoare sau plante de interior înalte ameninţă să ajungă până la tavan, a venit momentul să acţionaţi, dacă nu doriţi să aveţi un soi de baldachin verde deasupra capului. Puteţi încerca să îndepărtaţi lăstarii principali, dar această operaţiune poate fi tăcută numai de două ori, altfel partea inferioară a tulpinii va deveni lemnoasă şi lipsită de frunze.

■ Tundere drastică. Scurtarea puternică este cea mai bună variantă în cazul unei plante care a crescut prea mult, deci scurtaţi planta până la un mugure

PLANTE DECORATIVE

Folosite deseori în grădini pentru a crea un punct focal, fucsia şi ierburile ornamentale sunt două dintre cele mai obişnuite plante de decor. Fucsiile pot fi crescute ca având formă naturală, în formă de piramidă sau de evantai, în vreme ce forma arhitecturală a ierburilor şi a bambusului produce un efect deosebit.

Fucsia

Căutaţi un butaş care are trei frunze la o ramificaţie, în loc de două. Acestea vor produce trei lăstari şi astfel vor forma o parte superioară mai bogată, cu un număr mai mare de flori. Plantaţi butaşul într-un ghiveci de 8 cm şi legaţi tulpina de un par. Pe măsură ce creşte, continuaţi să legaţi tulpina de par, pentru ca aceasta să crească drept. De la axilele frunzelor se vor dezvolta lăstari laterali; pe aceştia îndepărtaţi-i, dar nu îndepărtaţi nici o frunză. Planta trebuie să crească la început fără prea multe restricţii, deci replantaţi-o într-un ghiveci mai mare. Ghiveciul ultim ar trebui să aibă aproximativ 23 cm adâncime. Atunci când planta are o înălţime de 30-90 cm ciupiţi vârful tulpinii principale.

Ierburi ornamentale

Majoritatea ierburilor ornamentale răspund bine la scurtarea puternică din timpul primăverii, când ar trebui să tăiaţi mănunchiul cu ajutorul unui foarfece mare aproape până la nivelul solului. Aceasta va stimula planta să producă creşteri noi chiar de la bază. Mai târziu, tundeţi părţile decolorate şi florile uscate, imediat ce le observaţi.

■ Iarba de pampas (Cortaderia se/Ioa­na). Aceasta este o iarbă care formează grămăjoare şi care este crescută pentru florile ei spectaculoase, asemănătoare cu

Bambus de grădină

Multe tipuri de bambus sunt potrivite pentru a fi crescute în grădină. Printre acestea se numără şi Chusquea culeou. Răriţi tulpinile mai vechi în fiecare primăvară, pentru a lăsa liber centrul mănunchiului de tulpini. în cazul altor varietăţi de bambus, primăvara, înde­părtaţi complet tulpinile care sunt rupte, deteriorate de ger sau decolorate.

■ Tehnica de tundere. Folosiţi un foarfece cu mânere lungi şi purtaţi întotdeauna mănuşi de protecţie atunci când tundeţi plantele de bambus.

■ Stimularea noii creşteri. în cazul speciilor de bambus care sunt crescute pentru tulpinile colorate sau pentru frunzele pestriţe, ca de exemplu bambusul cu dungi albe (Arundinaria variegata), este o idee bună să scurtaţi ocazional tulpinile până la nivelul solului, pentru a stimula producerea de creşteri noi chiar de la baza plantei.

BONSAI DE INTERIOR

• Bonsaii care au petrecut lunile de iarnă în locuinţă, în cazul unor nivele fluctuante de lumină şi temperatură, vor produce deseori o abundenţă de ramuri noi, primăvara. Aşteptaţi trei sau patru săptămâni înainte să începeţi să-i tundeţi, pentru a da pomului ocazia să-şi întindă ramurile.

• Când un bonsai este adus din nou înăuntru la sfârşitul verii, nu fiţi tentaţi să tăiaţi ramurile care par a fi bolnă­vicioase, deoarece acesta e posibil să fie numai rezultatul schimbării condiţiilor de lumină şi temperatură. Pomul are nevoie să se reaclima-tizeze cu aceste condiţii diferite. Ramurile sănătoase, dar nedorite vor putea fi îndepărtate atunci dacă este nevoie.

Tunderea obişnuită

Pomii bonsai trebuie tunşi vara. Atunci când tundeţi un bonsai, ca şi în cazul altor plante, tăieturile trebuie să fie cât mai exacte cu putinţă, având grijă să nu lăsaţi cioturi. Unghiul tăieturii trebuie să permită scurgerea apei, altfel se poate ajunge la uscarea, putrezirea sau îmbolnăvirea pomului.

Modul cel mai natural de a modela un pom este de a tunde până la un mugure orientat spre direcţia în care aţi dori să crească ramura nouă. Tăind până la acest mugure, se va forţa creşterea în această direcţie. în timpul verii, creşterea bonsa­iului va încetini, şi pomul va avea nevoie de mai puţin tuns; nu mai tundeţi spre sfârşitul verii.

■ Tunderea coniferelor. Coniferelor, ca de exemplu ienuperii (Juniperus), trebuie să le fie ciupiţi aproape zilnic lăstarii care se dezvoltă, pentru a menţine un aspect compact.

■ Tunderea pomilor cu frunze

căzătoare. Pomilor ca arţarul (Acer) trebuie să li se îndepărteze sau să li se scurteze lăstarii pe tot parcursul sezonului de creştere.

BONSAI

Tehnica japoneză a bonsaiului implică crearea unor versiuni miniaturale ale unor copaci, ca de exemplu molid, arţar, sau pin, în ghivece mici. Rădăcinile sunt scurtate puternic şi limitate, iar tulpinile principale sunt tunse şi crescute în forma dorită, utilizându-se cabluri de sârmă şi sfori. Un bonsai reuşit trebuie să arate cât de natural posibil. Pentru a obţine modul de creştere pitic, ghiveciul trebuie să aibă mărimea potrivită, ramurile şi rădăcinile trebuie tunse în mod regulat, iar mugurii şi lăstarii trebuie ciupiţi.

Modelarea formei

Pentru crearea fonnei de bază, va trebui să tundeţi toate ramurile care nu sunt necesare. După ce forma dorită a fost obţinută, îndepărtaţi lăstarii noi în timp util, nu numai pentru a menţine mărimea şi forma copacului, ci şi pentru a stimula creşterea în partea inferioară a plantei. Dacă lăstarii noi sunt tăiaţi în mod regulat, coroana copacului va fi mult mai compactă şi densă.

PLANTE AGATATOARE

Unele plante agăţătoare pot fi crescute şi în ghivece şi crescute pe un suport din cabluri de sârmă, pentru a realiza forme atractive pentru o curte interioară sau o seră. Printre plantele agăţătoare potrivite pentru a fi crescute în acest mod se nu­mără clematis şi iedera (vezi şi pag. 11).

■ Cum să începeţi. Puneţi planta într-un ghiveci/container destul de mare şi inseraţi un suport în compost. Acesta poate avea o formă simplă, ca de exemplu un cerc, sau poate fi o formă mai complexă. Legaţi lăstarii lejer de suport pe măsură ce cresc.

■ Tunderea. Când lăstarii ajung până la vârful suportului, puteţi să începeţi să scurtaţi vârfurile cu un foarfece de tuns pentru a accentua forma, pentru a stimula planta să devină mai bogată în partea inferioară şi, de asemenea, pentru a produce flori pe toată lungimea ei (dacă este o specie care produce flori).

CRESTEREA CONTROLATA A PLANTELOR

Pergolele, boitele sau celelalte structuri pot reprezenta un suport eficient pentru multe plante, şi pot crea un punct focal deosebit chiar şi atunci când susţin o singură specie.

Folosirea unui suport

Plantele agăţătoare au nevoie de multă atenţie pentru a acoperi în întregime un suport. Pe măsură ce apar noii lăstari, legaţi-i lejer de suport şi ţineţi minte că toate plantele agăţătoare înfloresc mai abundent dacă tulpinile sunt crescute pe orizontală. în cazul trandafirilor urcători şi al celor arbustiformi, stimulaţi forma­rea de lăstari cu flori şi la baza plantei, conducând în spirală ramurile principale în jurul părţii verticale a suportului, atunci când lăstarii sunt încă tineri şi flexibili. Clematis montana şi glicinele (wistaria) reacţionează bine la acest tratament. Legaţi întotdeauna lăstarii lejer, cu sfoară fină, pentru a putea creşte în voie. Primăvara sau la sfârşitul verii îndepărtaţi lemnul uscat scurtând tulpina principală pentru a încuraja formarea de lăstari. Atunci când ramurile principale ajung până la vârful plantei, scurtaţi-le. boltă de salcâm • Plantaţi puieţi/butaşi de unul sau doi ani, la intervale de 2,4 m. • Primăvara devreme, legaţi lăstarii noi şi zvelţi peste o boltă de metal. • Pentru a încuraja apariţia mai multor lăstari, scurtaţi uşor tulpina principală. • Când plantele intră în perioada lor de latenţă în fiecare an, scurtaţi ramu­rile laterale până la doi sau trei muguri de cadrul principal de tulpini, pentru a încuraja înflorirea.

TEHNICI DE TUNDERE

Unele tehnici de tundere au fost dezvoltate pentru a crea anumite efecte speciale, fie în scopuri ornamentale, fie pentru a îmbunătăţi starea de sănătate şi productivi­tatea unei plante. De exemplu, este nevoie de o anume tehnică atunci când creştem plante pe o pergolă, o boltă sau o altă structură. Horticultura ornamentală necesită cunoaşterea altor tehnici, care cer timp şi răbdare; la fel şi în cazul pomişorilor bonsai, la care ramurile, tulpinile şi rădăcinile au fiecare nevoi speciale legate de tuns.

Creşterea uneifucsii implică un regim de tundere diferit, în vreme ce bambusul sau iarba de pampas necesită tundere anuală.

în locuinţele noastre, plantelor de aparta­ment li se poate da, de asemenea, o mână de ajutor pentru a arăta mai bine. Iar în grădina de legume, unele recolte pot fi mărite dacă se recurge la tunderea anumitor plante.